joi, 28 noiembrie 2013

Nu doar creierul ci şi inima influenţează modul în care simţim frica


Potrivit cercetătorilor, există o legătură strânsă între ciclul cardiac şi felul în care o persoană simte teama.

Frica poate fi simţită în inimă, precum şi în cap, susţine un nou studiu. S-a descoperit o legătură între ciclurile de bătăi ale inimii şi probabilitatea ca cineva să simtă frică.

Testele efectuate pe voluntari sănătoşi au constatat că există mai multe şanse ca aceştia să aibă un sentiment de teamă în momentul în care inimile lor încep să se contracte şi să pompeze sânge în corp, în comparaţie cu atunci când bătăile inimii sunt relaxate.

Conform oamenilor de ştiinţă, rezultatele sugerează că inima este capabilă să influenţ
eze modul în care creierul răspunde la un eveniment înfricoşător, în funcţie de punctul în care se află ciclul său de contracţie şi relaxare. 

Sarah Garfinkel, un cercetător de la Brighton şi Sussex Medical School, a declarat că rezultatele arată că, dacă o persoană vede o faţă înfricoşătoare în timpul sistolei – atunci când inima pompează, atunci judecă acest chip ca fiind şi mai înfricoşător decât în cazul în care ar vedea aceeaşi faţă în timpul diastolei – atunci când inima este relaxată. Ea a mai declarat că echipa de cercetare a identificat un mecanism important prin care inima şi creierul „vorbesc” unul cu celălalt pentru a schimba emoţiile şi a reduce teama. 

Atîta vreme cât nu înţelegem un lucru şi nu sîntem conştienţi de el, forţele inconştientului ne controlează. Reacţiile necontrolate, instinctuale, agresive, violente, tentate să distrugă, să alimenteze ura, suferinţa, minciuna sau calvarul altui om sunt primul semn al inconştienţei. 

Creierul reptilian sau animalic (o rămăşiţă a omului primitiv) îşi autodeclanşează programul de atac atunci cînd percepe o agresivitate. Orice furie a altui creier reptilian aduce din inconştient reacţia agresivă imediată, ca răspuns la nevoia de supravieţuire. 

Conştiinţa luminează, însă, “reptila din noi” îi arată că viaţa sa nu este în pericol. Conştiinţa îi arată creierului nostru partea bună a vieţii, lucrurile pe care le putem admira, de care ne putem bucura, schimbîndu-i chimia şi creîndu-i, în acelaşi timp, “programe” noi. Creierul care vede binele şi bucuria eliberează în corp endorfine, care hrănesc celulele şi – prin aceasta – sprijină viaţa şi conştiinţa vieţii. 

Creierul reptilian, însă, este dominat de frica pentru supravieţuire, de agresivitate, atac, suferinţă, luptă şi fugă. Acesta este tipul de creier care eliberează catecolamine şi este responsabil de producerea stresului. Dificultatea stăpînirii acestui creier “de reptilă”, care trăieşte în capetele noastre, ar putea fi cauzat de faptul că funcţionează ca un program. Deprogramarea lui cere conştiinţa continuă, disciplină mentală şi detaşarea noastră de orice lucru sau fiinţă fără de care ne este frică să trăim (de notat că “detaşare” nu înseamnă nepăsare sau despărţire premeditată, cît cunoaşterea că sîntem în ataşament cînd ne este frică de pierdere. Detaşarea înseamnă renunţare la frică). Încrederea în puterea Divină şi convingerea că vom supravieţui orice ar fi, este pasibilă să modifice frica înăscută de a ne pierde viaţa. Această frică poate lua forma fricii de pierdere a slujbei noastre, a unui om apropiat, a unei situaţii comode sau a pierderii iubirii. 

Conştiinţa ne ajută să depăşim dificultăţile şi să lucrăm, vrei nu vrei – la evoluţia creierului, care înseamnă deprogramarea instinctului reptilian, a fricii pentru supravieţuire. Creierul viitorului tinde spre a deveni “conştient de Dumnezeu” şi liber…de teroarea programelor care lucrează din inconştient. Acest creier moştenit de la strămoşii noştri poate fi îmblînzit prin înţelegere, acceptare, prin afirmaţii pozitive şi printr-o mare credinţă în puterea divină. Lucrînd la acest nivel de conştiinţă, vom crea în creierele noastre programări noi, care vor fi transmise urmaşilor. Astfel, ei vor fi mai bine adaptaţi la situaţii critice, vor depăşi mai uşor problemele vieţii şi – în stadiul celei mai înalte stări de conştiinţă, care poate fi iubirea necondiţionată – vor reuşi să întoarcă lumea la Dumnezeu. 

sursa internet

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

*

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...