luni, 14 iunie 2021

Viața dintr-un alt unghi


„Dacă am avea puterea să privim viața dintr-un alt unghi, cred că am fi altfel.

Am simți altfel, am cântări lucrurile altfel, am prețui mai mult și am plânge mai puțin. Am iubi mai adevărat și am ierta pe deplin pentru că vom înțelege că în viață nu se merită să ducem bolovani în spate. Am înțelege că nu este bine să clădim lucruri noi peste ruine până nu curățăm zona. Am înțelege că trebuie să plecăm de lângă oamenii care deja au ales să plece de lângă noi. Am prețui și dimineața de luni, nu doar pe cea de vineri. Am alege ce este de preț, nu ce răsare prima dată ochiului.

Dacă am avea puterea să privim viața dintr-un alt unghi, am vedea că nu e numai despre noi. Am învăța să râdem fără să punem mâinile la gură. Am rosti numai cuvinte care zidesc, nu care rănesc. Nu ne-am mai culca supărați. Ne-am strâmba mai des în poze și apoi am râde tare. Am fi poduri, nu capăt de linie. Am fi soare și lună, ca să luminăm și ziua și noaptea. Ne-am naște odată cu zorii. Am trăi mai frumos. Am scrie în inimile altora lucruri frumoase. Am vedea esențialul cu inima, nu cu ochii.

Dacă am avea puterea să privim viața dintr-un alt unghi, am fi oameni care simt, nu care aleg să fie statui. Am aduce viață, nu ațipire. Dragoste, nu ură. Vindecare, nu durere continuă.”
 
sursa: internet

luni, 17 mai 2021

O altfel de frumuseţe


Sunt oameni care ştiu multe citate din Biblie, dar în interiorul cărora e doar pustietate şi nicio fărâmă de cer. Sunt şi oameni din adâncul cărora izvorăşte o frumuseţe deosebită fără a cita din Sfânta Scriptură. Aceştia din urmă au înţeles că putem păstra cerul şi lumina în noi şi că frumuseţea interioară este cea care dă sens cuvântului OM.

Sigur că este admirabil să citezi din Biblie şi să dovedeşti şi frumuseţe interioară. Să ai acea înţelepciune şi putere de a le deschide ochii şi sufletul celoralţi. Să ai acel har de a transmite lumina şi de a face această lume mai bună. Dar sunt puţini aceia care pot demonstra acest fapt şi care sunt înzestraţi cu aptitudini deosebite. Cel mai important este să dovedim omenie. Un cuvânt de mare însemnătate pentru fiinţa umană şi univers.
 
Să vorbim despre o altfel de frumuseţe. Cea care se simte. Care care dă strălucire şi veridicitate frumuseţii exterioare. Cea fără de care s-ar stinge lumina. Iubirea pentru frumos înseamnă frumuseţea sufletului. Cine admiră frumuseţile exterioare preia lumina lor în interiorul său. Cine iubeşte arta, natura, oamenii şi pe Dumnezeu demonstrează că putem păstra în noi frumosul care ne înconjoară în cea mai profundă manieră. Şi ce înseamnă frumuseţea din adâncurile noastre? Înseamnă educaţie şi caracter, bunătate, iubire şi altruism. Tot ceea ce ne defineşte ca trăire şi emoţie. Dorinţa de a schimba lumea în bine fiind mereu în slujba frumosului.

Există atât de multe frumuseţi în acest univers încât, cu siguranţă, unele au rămas nedescoperite. Poate că închidem ochii în faţa unora din inconştienţă ori poate că întunericul ne izolează de frumos. Şi întotdeauna avem nevoie de frumos. Altfel nu există nici emoţie, nici sens, nici vindecare. Nu există nici cer, nici lumină, nici iubire. Şi în lipsa lor fiinţa umană se stinge şi rămâne doar un suflet schilodit condamnat la rătăcire în obscuritate. Cel mai important este ca frumosul să existe în noi. Doar aşa vom ocroti şi frumuseţile exterioare şi vom păstra echilibul acestui univers.

Înțelepciunea vieții e simplă: fă ca pe unde ai trecut tu să fie mai bine ca înainte, spunea memorabil Nicolae Iorga. Dacă toţi am asculta sfatul său, atunci pământul ar deveni un rai. Însă, din păcate, mulţi acţionează contra acestui învăţământ şi sfidează frumuseţile universale. Condamnă acest pământ la întuneric. Pentru ei nu există niciun leac să îi salveze de la rătăcire. Doar întoarcerea la frumos. Pe care o refuză, cu siguranţă, deoarece ignoranţa, nepăsarea, egoismul şi alte păcate îi orbesc. Mi-aş dori de la cei care nu acţionează în slujba frumosului nici să nu aducă prejudicii mediului în care trăiesc. Să nu acţioneze în mod negativ asupra naturii sau a altor frumuseţi. Atunci cred că ar fi mult mai bine pentru tot ce ne înconjoară. Sigur că ideal ar fi să dispară răutatea, mânia şi alte păcate care îngenunchiază fiinţa umană, însă acest fapt nu este posibil. Spunea un înţelept că nu îşi are rost credinţa într-o forţă supranaturală a răului pentru că omul oricum este o fiinţă care poate duce răul la exacerbare şi nici nu poate fi vorba de mai mult rău. Însă de mai mult bine este loc întotdeauna. Aşadar, să credem în bine şi frumos, să le păstrăm în noi şi să le eliberăm ori de câte ori este nevoie pentru a face această lume mai caldă şi mai frumoasă.

 sursa:  https://alexandram.ro/

marți, 4 mai 2021

Dumnezeu îndepărtează, vindecă, apoi înlocuiește. Trebuie numai să avem răbdare…


Trebuie să avem răbdare, pentru că Dumnezeu trăiește veșnic și lucrează pentru noi. Ne grăbim să vedem totul împlinit cât ai bate din palme, pentru că viața noastră se scurge rapid. Suntem aici doar pentru o scurtă vreme din veșnicie și apoi ce se întâmplă? Am terminat cu această viață.


Nimic nu este intamplator si chiar daca uneori este greu sa credem asta, viata ne-a dovedit de multe ori ca asta este. De cate ori nu ne-am intristat cand anumiti oameni au ales sa nu mai faca parte din viata noastra?

Am suferit, am plans, am chemat, am strigat dar pana la urma am invatat sa traim fara acei oameni sau, si mai important, am cunoscut alte suflete care ne-au vindecat si ne-au fost alaturi. Pentru ca nimeni nu pleaca fara ca altcineva sa vina…trebuie numai sa avem sufletul deschis si sa vedem cine bate la poarta lui.

Dar Dumnezeu lucrează în veșnicie și din această cauză s-ar putea să cerem ceva azi și să-l primim peste 30 de ani! În acest fel, ușor-ușor dobândim experiență și, în final, într-o zi, nu mai dorim și nu mai cerem nimic. Pentru că El știe ce, unde, dacă și când ne va da acel lucru. Așa că trebuie să rămânem liniștiți și să nu ne agităm.

Unii vor spune că suntem indiferenți, apatici, impasibili. Dar acest lucru nu este adevărat. Noi pur și simplu mergem în ritmul lui Dumnezeu și conform voii Sale. Acesta este motivul pentru care nu ne impacientăm.

Cu mulți ani în urmă, mă nelinișteam. Ce se va întâmpla? Cum voi face asta? Când voi merge acolo? Apoi, am avut mândria de a ști care va fi rezultatul muncii mele… Va fi criticată? Va fi aprobată? Eram îngrijorată și așteptam cu nerăbdare să aflu. Acum nu mai simt nimic de genul acesta! Pur și simplu stau liniștită și aștept să se facă voia Lui în viața mea – în fiecare zi.

În fiecare dimineață îmi pun semnătura în partea de jos a noii pagini – semnez „cec alb” pentru Domnul… 
 
Maica Gavrilia, asceta iubirii, Editura Episcopiei Giurgiului, 2014

miercuri, 28 aprilie 2021

Fiecare dintre noi vrem să fim îmbrățișați.


Fiecare dintre noi are nevoie de îmbrățișări calde și de un om care să ne iubească

Îmbrățișați în zile reci de toamnă sau noaptea târziu când insomniile dau târcoale în casa noastră. Îmbrățișați când ne este greu, când suntem obosiți și descurajați. Îmbrățișați în tăcere, fără ca să ni se dea întrebări, fără ca să fim judecați de scheletele din dulap pe care le ascundem cu mare grijă.

Dorim îmbrățișări care liniștesc și oferă curaj.

Dorim ca patul să nu ne mai fie gol. Iar casa să nu poarte doar mirosul nostru, ci și un parfum străin. Parfum halucinat de care vom depinde și-l vom căuta oriunde, pe care îl vom dori să facă parte din noi, să curgă prin al nostru sânge.

Dorim ca în timp ce pregătim cafeaua cineva să ne cuprindă pe la spate cu brațele sale calde și protectoare.

Dorim ca la ușă să stea și o altă pereche de papuci. Papuci care își așteaptă stăpânul. Dorim să fim așteptați și iubiți, chiar dacă suntem duri, dezamăgiți și prieteni cu singurătatea. Dorim un ceai și un film bun pe care să-l privim în timp ce suntem mângâiați.

Fiecare dintre noi are nevoie de îmbrățișări calde și de un om care să ne iubească.

Avem nevoie de cineva care să nu ne atribuie stereotipuri. Avem nevoie de înțelegere și încredere. Avem nevoie de un cuvânt bun și să fim iubiți adevărat, dar nu declarativ. Dorim să fim fericiți lângă cel de lângă noi și să zâmbim în fiecare zi, nu doar în fotografii.

sursa: https://destainuirilemariei.com/category/blog/

vineri, 16 aprilie 2021

Multumesc, Doamne, pentru puținul care e de fapt atât de mult!


Întotdeauna am mulțumit lui Dumnezeu pentru ceea ce am primit de la El.

Pentru oportunitățile care s-au transformat în realizări.
Pentru visurile care au devenit realități.
Pentru alegerile care m-au condus la succes.

Ce nu am făcut până acum a fost să-i mulțumesc lui Dumnezeu și pentru eșecurile din viața mea, pentru încercările fără rezultat, pentru greutăți și obstacole, pentru cererile fără răspuns, pentru toate visurile iluzorii avute de-a lungul vieții.

El știe mai bine decât mine care-mi sunt nevoile. El are un plan pe care eu nu îl cunosc, dar asta nu mă împiedică să am încredere. El îmi vrea binele și asta înseamnă că uneori nu pot primi ceea ce-mi doresc pentru că nu ar fi bun pentru mine.

Îmi doresc să găsesc în mine puterea de a spune „Mulțumesc” atunci când mă aflu în preajma obstacolelor. Atunci când sunt pusă la pământ. Atunci când mă aflu la capătul puterilor. Atunci când sunt încercată. Îmi doresc să nu uit niciodată să mulțumesc și pentru ceea ce am și pentru ceea ce îmi lipsește și să am încredere că voi primi ceea ce Dumnezeu a pregătit pentru mine.

Să mulțumești și să simți recunoștința în vremuri dificile este foarte greu. Să vezi binele când îți privești visurile făcute bucăți, să-ți păstrezi speranța când îți privești viața destrămându-se, să zâmbești când simți că nu mai poți, să mulțumești când nu ai primit nimic este incredibil de greu.

Dar cei care îl iubesc cu adevărat pe Dumnezeu o fac în fiecare zi. Și tare mult îmi doresc să o fac și eu. Și mai cu seamă să o simt. Pentru că vorbele devin adevărate doar dacă pornesc din inimă.

sursa: https://randuripentrutine.eu/

marți, 13 aprilie 2021

Când e devreme şi când e târziu

 

Vine o vreme când meditezi profund la trecerea timpului. Şi pui în balanţă doi termeni: devreme şi târziu. Încerci să defineşti timpul şi constaţi că este cea mai grea definiţie. Te poţi defini ca fiinţă sau poţi defini viaţa folosind expresia timpului, dar profunzimea semnificaţiei lui este nemărginită. Aşa cum este şi el. Timpul stă în nimeni, timpul stă în toate. El este neputinţa şi neajunsul nostru. Iubire, dor, speranţă, amintire, credinţă, regret, voinţă, durere, chemare şi dorinţă. Timpul stă în ceruri, timpul stă în mare. Trebuie doar să strângi în braţe clipa înţelegând că timpul ne uneşte şi tot el ne desparte.

Ceea ce nu trăim la timp nu mai trăim niciodată, spunea memorabil Octavian Paler. Să știi să orânduiești timpul înseamnă să nu transformi niciodată mai târziu în prea târziu. Dar când e timpul potrivit? Când e devreme şi când e târziu? Timpul este o floare căreia îi cad petalele la picioarele noastre. Trebuie doar să le strângem cu răbdare şi înţelepciune. Să nu mai risipim clipele şi să le dăm şansa de a deveni amintiri de neuitat.

Omul este călător prin timp, dar și timpul călătorește prin om. Există ceasuri care ne arată adevărata valoare a timpului. Ceasurile noastre lăuntrice. Ele măsoară numai trăirile noastre. Sentimentele şi emoţiile. Intensitatea cu care atingem fiecare clipă. Aceasta este măsura vieţii. Timpul se măsoară prin dragoste şi cunoaştere. Doar aşa putem învăţa să trăim. Dacă nu măsurăm timpul cu inima, atunci ne rezumăm la o simplă existenţă. Devreme şi târziu sunt doi termeni pe care doar inima noastră îi înţelege cu adevărat fiindcă numai lăuntric poţi realiza cum se scurge timpul. El nu are limite în adâncurile tale, însă are limite în faţa ta.
Nimic nu este mai de preţuit decât valoare zilei.
Goethe

Trecutul, prezentul şi viitorul sunt fragmente din viaţă în funcţie de cum ne raportăm la timp. Dacă el ar avea 3 fiice, acestea ar fi Ieri, Azi şi Mâine. Fiecare din noi acordă o importanţă mai mare uneia dintre ele. Mi-aş dori ca toţi să ne concentrăm asupra celei numite Azi. De ce? Pentru că Ieri a plecat şi acum a rămas doar o amintire. Frumoasă sau tristă. Ne-a lăsat doruri, regrete, înţelepciune şi bucurii. Şi trebuie să privim în urmă pentru a o revedea. Dar Azi este aici cu noi. Aceasta este singura pe care o putem îmbrăţişa. Ea stă în faţa noastră, ne priveşte şi cerşeşte atenţie. Cred că trebuie să îi dăm şansa să devină memorabilă. Iar când va pleca, precum Ieri, să lase şi mai multă bucurie în viaţa noastră. Mâine stă la distanţă de noi şi o privim cu speranţă, însă nu o putem atinge. În ochii ei strălucesc visele şi idealurile noastre, dar ea este şi nesiguranţă. Doar Azi înseamnă certitudine.

Toate trei sunt deosebit de importante pentru noi. Ieri este un capitol din viaţa noastră pe care nu-l mai putem rescrie, dar e parte din noi şi fără amintiri nu putem trăi. Azi este un capitol pe care îl putem scrie deosebit fiindcă Ieri ne-a învăţat unde şi cum am greşit. Mâine este un capitol care aşteaptă să fie scris, însă nu ne poate da nimeni nicio garanţie asupra sa. E bine să avem planuri, speranţe sau dorinţe, însă nu trebuie să uităm de Azi. Trebuie doar să o luăm în braţe şi să trăim cu intensitate. Dacă nu facem asta, e posibil ca Mâine să fie prea târziu. Timpul ne desparte, şansa ne uneşte.

Toate la timpul lor. Dar oare când este timpul lor? De multe ori nu mai avem răbdare şi riscăm. Ne aruncăm devreme pe drumuri pe care nu suntem încă pregătiţi să le exploatăm. Dar o facem pentru că suntem nerăbdători în faţa timpului. Pentru că vrem să grăbim bucuriile şi satisfacţiile vieţii ştiind că avem doar o singură viaţă. Şi nu e deloc greşit să rişti şi să lupţi pentru împlinire. Evident e vorba de un risc raţional şi de a cântări cu atenţie situaţia în care te afli. Mulţi riscă fiind inconştienţi de urmări şi atunci situaţia este destul de tristă.

Consider că e mai bine să rişti decât să rămâi un simplu spectator la trecerea timpului. Viaţa nu înseamnă să aştepţi împlinirea. Ea nu va veni odată cu răsăritul soarelui. Va veni în timp prin efortul şi lupta ta de a-ţi construi un drum luminos. Merită să riscăm, dar trebuie să o facem cu mare atenţie. Altfel, semnificaţia cunoscutului proverb Graba strică treaba ne va oferi o lecţie dură de viaţă. Uneori acest devreme îl putem repara. Mai târziu. Din nefericire, există şi situaţii când nu mai poate fi reparat. Atunci e prea târziu.

Câteodată realizăm că am trecut nepăsători prin timp. Că nu am avut curajul să iubim, să riscăm şi să profităm de clipa care ni s-a oferit. Că ne-am cheltuit timpul într-un mod trist. Că nu am cerut iertare anumitor persoane dragi, nu am iertat sau nu am luptat mai mult pentru ceea ce ne doream. Că vom strânge remuşcări în loc de amintiri frumoase şi că şansele au trecut şi nu vom mai avea ocazia să ne întâlnim cu ele. Atunci înseamnă că este târziu. Şi se nasc regretele. Ele privesc în urmă şi lasă o lacrimă să alunece pe obrazul serii. Timpul nu ne ascultă, însă la final ne pune întrebări. Iar când regretele stau în genunchi în faţa lui, atunci se lasă o tristeţe profundă peste fiinţa noastră. Atunci înţelegem dureroasa semnificaţie a termenului ireversibil. Aceasta defineşte timpul şi neputinţa noastră în faţa lui.

Când pierdem pentru totdeauna persoane dragi, atunci termenul târziu se îmbracă într-o suferinţă fără margini. Rememorăm clipele petrecute lângă cei care nu mai sunt şi tot ceea ce le-am oferit. Şi strângem la piept doar amintirile privind în urmă cu durere. Dar durerea devine şi mai puternică dacă avem regrete. Dacă ştim că puteam petrece mai mult timp alături de ei. Dacă simţim că puteam să le dăruim mai multă înţelegere şi iubire. Întotdeauna să profitaţi de clipele frumoase lângă cei dragi până nu e prea târziu. Acest prea târziu este cumplit de dureros. Nu amânaţi, nu speraţi că timpul ne aşteaptă sau se înduplecă de noi. Oferă mai mult timp celor dragi. Ştiu că timpul a devenit un lux astăzi, dar cei dragi merită să le dăruieşti ceva nepreţuit. Şi nu există alt dar nepreţuit aşa cum este timpul.


Tragedia vieţii este că îmbătrânim prea devreme şi devenim înţelepţi prea târziu, afirma Benjamin Franklin. Iată cum putem compara aici cei doi termeni care definesc timpul. Înţelepciunea este un rezultat al timpului. Al experienţelor pe care viaţa le scrie în noi. Şi de regulă ne întâlnim cu ea mai târziu decât ne-am fi dorit. Când suntem la răscruce şi nu ştim ce drum să alegem, medităm adesea: Unde eşti, tu, înţelepciune? Considerăm că îmbătrânim devreme deoarece timpul ne pare insuficient pentru a ne semna misiunea şi a ne trăi viaţa. Târziu este atunci când nu mai putem repara greşelile făcute şi nici recupera timpul care a trecut şi pe care poate nu am ştiut să îl preţuim. Târziu înseamnă căinţă şi suferinţă.

Trăieşte ca şi când răsăritul de soare pe care îl priveşti ar anunţa apusul vieţii. Profită de moment şi transformă-l într-o amintire memorabilă. Iubeşte mai mult. Din toată inima. Riscă, implică-te şi luptă pentru sentimentele tale până nu e prea târziu. Nu e niciodată devreme să fii fericit, dar cu siguranţă ajungi la un prag al timpului când e prea târziu.

Fiecare zi are aceeaşi durată, însă nu şi aceeaşi intensitate. Depinde de noi cum atingem fiecare clipă ca ea să aibă o strălucire aparte. Să nu fie devreme, dar, mai cu seamă să nu fie târziu. Cântăreşte cu mare atenţie clipele şi înţelege care este valoarea lor. Scrie o poveste deosebită cu cerneala timpului şi las-o să devină eternitate.

sursa: https://alexandram.ro/

 

vineri, 9 aprilie 2021

Ai încredere în mine când spun că Universul îți ascultă rugăciunile. Știe ce vrei și îți oferă ce îți trebuie. Poate că ceea ce îți dă el este diferit de ceea ce ceri tu, însă acceptă că el știe mai bine de ce ai nevoie.


Nu îți face griji cu privire la nimic, în schimb, roagă-te pentru tot. Spune-i Universului de ce ai nevoie și mulțumește-i pentru tot ce a făcut pentru tine.

Fii tare și curajoasă... nu-ți fie frică! Nu te descuraja pentru că lângă tine este tot timpul cineva, oriunde mergi.

Crede-mă când spun că Universul știe ce face. Chiar dacă ești confuză și nu știi cum vei găsi puterea de a te ridica de la pământ și a merge mai departe. Universul este alături de tine și îți va deschide mereu ușa. O ușă neașteptată. O ușă care te-ar putea duce în fața fericirii adevărate, o fericire pe care nu ți-ai imaginat-o niciodată. O ușă care pune capăt zilelor grele și îți arată luminiță de la capătul tunelului. Îți spune că poate acum viața este dificilă, însă în scurt timp lucrurile se vor schimba și vei putea fi din nou tu.

Ai încredere în mine când spun că Universul nu ia din viața ta lucruri fără să îți ofere la schimb ceva mai bun.

Universul știe când ceva a servit scopului său chiar dacă tu nu reușești să îl vezi. Universul știe când lucrurile ar trebui să se încheie chiar dacă tu nu ești pregătită pentru asta. Universul planifică ce urmează pentru tine deoarece știe că trebuie să apară o schimbare frumoasă în viața ta. Știe să te ajute să ajungi pe un drum mai bun care îți va aduce doar beneficii și o viață mai împlinită.

Ai încredere în mine când spun că Universul îți ascultă rugăciunile. Știe ce vrei și îți oferă ce îți trebuie. Poate că ceea ce îți dă el este diferit de ceea ce ceri tu, însă acceptă că el știe mai bine de ce ai nevoie. Atunci când ceri fericire din partea oamenilor pe care îi iubești, el îți va spune că aceștia nu sunt oamenii potriviți pentru tine. Când ceri pace, însă se întâmplă ceva în viața ta, acesta un semn de la Univers pentru a îți spune că viitorul tău va fi mai liniștit în altă parte. Când ceri iubire și primești durere, Universul îți spune că trebuie să faci o alegere mai bună. El îți dovedește că nu trebuie să iubești oamenii răi. Întotdeauna răspunde întrebărilor tale, trebuie doar să ai încredere în răspunsurile lui.

Crede-mă când îți spun că Universul te privește și are grijă de sufletul tău. Este posibil să îți fie dificil să înțelegi asta, însă el nu te va lăsa niciodată singură în întuneric. Chiar și pe timp de noapte, privește luna și vezi cât de frumos strălucește pentru tine - ea este ghidul tău în perioadele întunecate. Universul este pregătit să te ghideze și să te inspire... să aranjeze lucrurile astfel încât să îți poți schimba viața în mai bine. Ai doar încredere în el, pune-ți destinul în mâinile lui.

Ai încredere în mine când spun că Universul vrea să te bazezi pe el. Vrea să îți arate că unii oameni sunt imprevizibili și că își schimbă viața în fiecare secundă. Vrea să știi că nimic în viață nu este sigur. Vrea să știi că vor exista momente când va trebui să te bazezi doar pe tine și pe ce îți spune inima. Vrea să accepți momentele dificile și să înveți din ele astfel încât să mergi mai departe pe drumul pregătit pentru tine.

Ai încredere în mine când spun că Universul are întotdeauna un plan pentru tine... planul lui este să îți ofere tot ce este mai frumos în această lume.

 sursa: https://www.kudika.ro/

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...