joi, 23 septembrie 2021

Hai sa nu mai confundam iubirea cu inlantuirea altei fiinte. Suntem oameni liberi si nu sclavii altora.


"Daca imi esti prieten, atunci trebuie sa..."


"Daca faci parte din familia mea, atunci trebuie sa..."

"Daca imi esti partener de cuplu, atunci trebuie sa..."

"Daca esti copilul meu, atunci trebuie sa..."

Nu vi se pare ciudat cate datorii si obligatii implica relatiile noastre apropiate? Cate pretentii, asteptari, nevoi si dorinte trebuie sa satisfacem doar pentru ca la un moment dat ne-am declarat iubirea?
 
Traim in vremuri in care fiecare om, daca ar dori, ar putea sa isi asigure singur supravietuirea si nu numai, insa cu toate acestea, ne comportam de parca am fi cu totii niste fiinte neajutorate care abia asteapta sa il inlantuie pe un altul si sa il impovareze cu diferite nevoi si asteptari. In numele iubirii pe care ne-o poarta, binenteles.
 
Este foarte interesant cum iubirea si afectiunea sunt intelese ca datorie, obligatii, satisfacerea nevoilor celuilalt. Cand cineva spune ca te iubeste, atunci trebuie sa faca ce vrei tu. Daca nu face ce ii ceri, inseamna ca nu te iubeste si de aici apare drama, inducerea sentimentelor de vinovatie, amenintarile, manipularea, razbunarea...
 
Mai putem vorbi de iubire aici? Sau este vorba doar despre egoism, egocentrism, nesimtire, pretentii, dorinte, asteptari, nevoi?
 
Nu, nimic din toate acestea nu este iubire. Iubirea este un sentiment care nu implica obligatii, ci doar dorinta de a darui, atat cat simti. Nimeni nu are dreptul sa iti ceara ceva in numele "iubirii". Nu trebuie sa iti demonstrezi iubirea prin compromisurile si sacrificiile pe care ti le cere cineva. Daca exista iubire si ea este reciproca, te simti acceptat asa cum esti. Respecti si iti sunt respectate limitele si granitele. Chiar si cand iubesti ai dreptul sa spui "nu" daca asta simti sa faci, iar celalalt, tocmai pentru ca te iubeste, accepta asta.
 
Cand cineva se supara pentru ca nu alegi sa iti demonstrezi "iubirea" asa cum iti cere, o face deoarece ai refuzat sa ii satisfaci egoismul. Insasi supararea sau criza pe care o face este o dovada ca nu esti iubit pentru ceea ce esti, ci doar folosit in scopuri personale.
 
Intelegi despre ce este vorba? Daca nu faci ceva pentru cineva si acea persoana se supara, o face pentru ca nu te iubeste, nu te respecta si te trateaza ca pe un obiect al carui scop este satisfacerea propriilor nevoi.
 
Hai sa nu mai confundam iubirea cu inlantuirea altei fiinte. Suntem oameni liberi si nu sclavii altora.
 
de dr. Ursula Sandner

miercuri, 22 septembrie 2021

Nimeni nu îți datorează nimic


Este o lecție de viață dură, dar foarte interesantă!

O lecție pe care prea puțini oameni o înțeleg. O lecție pe care și mai puțini o adoptă.

Și totuși, cam așa stau lucrurile. Poate că pe unii îi sperie, însă este purul adevăr – nimeni nu îți datorează nimic!

Învață să trăiești cu asta!
Se numește acceptarea realității și asumarea răspunderii pentru propria viață!
Sau, mai pe românește spus, maturitate!

Atunci când înțelegi că nimeni nu îți este dator cu nimic, încetezi să mai privești în exterior, așteptând sau cerând minuni de alții și te concentrezi pe interior – pe propriile abilități, pe propriile calități, pe propriul potențial, pe propriile valori.

Cineva, nu cu mult timp în urmă, mi-a scris. Suferea! Fusese înșelată! Știți ce mi-a spus? ‘Părea un om bun’. Hmmm… Oare chiar o fi fost un om rău? Sau a fost un om care a gândit și a acționat diferit?

Hai să-ți spun ce înseamnă asumarea răspunderii propriei vieți:
1. Ești responsabil/ă de îndeplinirea dorințelor tale
Celălalt te poate însoți în această călătorie, însă nu are obligația să renunțe la propriile dorințe pentru a-ți face ție pe plac.

2. Ești responsabil/ă de alegerile și acțiunile tale
Dacă suferi pentru că celălalt nu a făcut ceea ce așteptai tu… este problema ta, nu problema celuilalt. El/ea nu are de unde să știe care sunt gândurile tale ascunse, așteptările tale intestine.

3. Ești responsabil/ă de nivelul de conștiință pe care îl aduci în relațiile tale
Ca și de nivelul așteptărilor pe care le ai de la partener/ă.

4. Ești responsabil/ă de comportamentul tău cu ceilalți
Inclusiv pentru bucurie sau suferință. Astea sunt chestiuni ce țin ce starea ta interioară. Sunt ale tale, nu ale lor.

5. Ești responsabil/ă de modul în care îți prioritizezi timpul

6. Ești responsabil/ă pentru fericirea ta
Nimeni, dar absolut nimeni, nu este obligat să te facă fericit/ă. Dacă aștepți asta, înseamnă că nu respecți persoana respectivă, iar celălalt devine un prestator de servicii, nicidecum un partener. Fericirea chiar este treaba ta! De aia tot spun că este bine să intri în relații deja fericit/ă.

7. Ești responsabil/ă de alegerea valorilor care îți ghidează viața
Drept urmare, valorile celuilalt nu sunt treaba ta. Dacă valorile voastre se întâlnesc… este minunat. Dacă nu, atunci ar fi bine să înveți și să accepți diferențele. Nu poți? Atunci pleacă. Dar nu încerca să schimbi valorile celuilalt.

8. Ești responsabil/ă pentru creșterea propriei stime de sine
Și asta este o muncă personală.

Vezi? Totul se rezumă la tine și la starea ta.
La tine și la construcția ta interioară.
La tine și la stabilitatea ta.
La tine și la valorile tale.
La tine, la acțiunile și deciziile tale.

Cu cât ai mai multe așteptări de la partener, cu cât ceri mai mult, cu atât ai șanse mai mari să obții suferință.

Ce înseamnă acea suferință? Nu cumva dorințe neîmplinite? Nu cumva ceva ce tu îți proiectezi?

Renunță la așteptări și privește-te.
Poți?

Dacă da, atunci răspunde la următoarea întrebare: ce vezi?
Pe cine vezi? Pe tine sau pe celălalt?

Cine îți trăiește viața? 
 
sursa: http://www.vulpescu.eu/

marți, 21 septembrie 2021

Dragă Doamne, te rog, nu mă lăsa să mă atașez de ceea ce nu este al meu, de ceea ce mi-ar face rău și de ceea ce m-ar îndepărta de Tine!

Doamne Dumnezeul meu,


Te rog să nu mă lași să mă atașez de ceea ce nu mai este destinat pentru mine. Nu mă lăsa să mă atașez de ceva sau de cineva pe care intenționezi să-l iei de la mine.
Știu că planul tău este necunoscut, dar până nu mi-l dezvălui, te rog să-l faci mai ușor.
Nu mă lăsa să mă țin de ceea ce trebuie să renunț.
Nu mă lăsa să lupt pentru ceea ce trebuie să eliberez. Nu mă lăsa să doresc ceea ce mă va distruge în cele din urmă
Nu mă lăsa să-i iubesc pe cei care îmi vor frânge inima pentru că mă atașez cu ușurință și mă țin strâns de lucruri, așa că te rog, nu-mi lăsa mintea să vrea lucruri pe care nu le pot suporta, nu-mi lăsa mintea să mă păcălească în dorința de lucruri de care nu am nevoie sau lucruri care nu sunt bune pentru mine.
Te rog, nu-mi lăsa inima să-i fie dor de oameni cărora nu le e dor de mine. Nu-mi lăsa inima să tânjească după cei care au plecat. Nu-mi lăsa inima să se îndrăgostească de cineva care nu vrea să rămână.
Te rog să nu mă lași să mă atașez de lucrurile care mă țin treptat noaptea, de oamenii care mă lasă întrebându-mă și de locurile în care nu sunt menit să locuiesc, de cei care nu sunt meniți să rămână.
Dar lasă-mă să uit de lucrurile care nu au fost niciodată menite să fie, dă-mi credința de care am nevoie să cred că sunt mai bine fără ele. Dă-mi înțelepciunea de care am nevoie pentru a-mi da seama că merit mult mai bine și că voi fi mai fericit în altă parte cu altcineva.
Sau doar dă-mi toleranța de care am nevoie acum pentru a fi în regulă să nu primesc lucrurile pe care le doresc, să nu le iubesc pe cele pe care am vrut să le iubesc și să-mi dai răbdarea de care am nevoie pentru a aștepta binecuvântările tale și a aștepta cadourile tale.
Dar, deocamdată, te rog să nu mă lași să mă atașez de ceea ce nu este în regulă pentru mine. Nu mă lăsa să investesc atât de mult în lucruri sau în oameni pe care trebuie să-i pierd. Nu mă lăsa să vreau ceea ce nu este al meu. Nu mă lăsa să construiesc un viitor în jurul a ceea ce este temporar. Amin!

sursa: https://randuripentrutine.eu/

joi, 16 septembrie 2021

Rămâi acolo unde te simți iubită, nu judecată. Fericită, nu dezamăgită. Apreciată, nu desconsiderată


Acolo, unde te simti iubita nu judecata; unde esti prioritate si motivul multor flacari, provocate de tandretea si frumusetea ta. Ramai acolo, unde mereu poti straluci, pentru ca esti arta si meriti o iubire tot atat de perfecta precum zambetul tau.


Pleacă din orice loc unde nu te simți bine.
Pleacă de lângă oamenii care te fac să suferi și nu te apreciază.
Pleacă de acolo de unde într-o vreme te simțea-i bine dar acum te simți în plus.
Pleacă de lângă prientenii care te tratează cu indiferență și nepăsare.
Pleacă din orice loc de unde nu te mai simți bine.
Pleacă de lângă prietenii care nu te înțeleg și nu te acceptă așa cum ești și în loc să te susțină, te critică.
Pleacă de la locul tău de muncă dacă tu nu te mai simți apreciat pentru munca ta.
Pleacă de lângă oamenii care te dezamăgesc în loc sa te încurajeze.
Pleacă de lângă persoana pe care tu o iubești sincer, din tot sufletul dar pentru care, tu nu mai însemni nimic.
Pleacă din colaborările în care tu simți că ești mințit.
Pleacă de la o petrecere sau de la un eveniment dacă te simți în plus sau dacă nimeni nu te bagă în seamă.
Pleacă de lângă prietenul care a uitat să își ceară iertare ori să îți spună te rog frumos.
Pleacă de lângă oamenii care te fac să plângi în loc să te facă să râzi.
Pleacă de lângă oamenii care nu te înțeleg și doar te critică.
Pleacă din orice loc în care tu nu te mai simți bine, indiferent de cine este în jurul tău, indiferent de ce situație este vorba.
Să nu permiți nimănui să te jicnească, ori să te desconsidere, sau să te mintă, să te folosească.

Ce pot avea ei mai presus de tine pentru a-ți face asta?
Să nu îți pară rău că ai plecat. Oamenii din viața ta vor veni și vor pleca.
Tu ești pe primul loc în viața ta, iar dacă ceva sau cineva îți provoacă suferință atunci de ce să rămâi într-un loc sau lângă o anumită persoană?
Doar de dragul a nu fi singur/ă și a trăi cu iluzia că ai pe cineva lângă tine?
Dacă ai o problemă tu singur și fără ajutor o vei rezolva. Mai rar oamenii care mai oferă un ajutor , cu atât mai rar, oamenii care să și ajute concret.
Ai încredere în tine și pleacă de oriunde nu te simți împlinit/ă, apreciat/ă, respectat/ă.
 

miercuri, 15 septembrie 2021

Suntem oamenii care împărțim casa, patul, ne facem promisiuni, cerem garanții în viață și-n iubire; apoi ne pierdem în câteva secunde și devenim niște străini


Suntem oamenii care dorim să fim iubiți.

Iubiți așa cum dorim noi. Unii dorim să fim lăsați singuri, să ni se fac ceai, să fim cuprinși și îngrijiți când suntem bolnavi. Alții dorim înțelegere, stabilitate financiară, ciocolată neagră, ținut de mână și câte o escapadă la mare.

Căutăm oameni buni, dar mai puțin ne gândim la noi, la cât de buni suntem noi înșine.

Dorim dragoste, dar nu ne întrebăm dacă noi am oferit vreo dată iubire sinceră. Nu ne întrebăm dacă noi putem iubi și dacă am simțit măcar vreo dată iubirea. Nu ne întrebă dacă pe noi înșine ne iubim și respectăm. Pur și simplu dorim un om care să ne iubească.

Și-l găsim întâmplător.

În timp ce alergam prin parc sau la cumpărături. Îl întâlnim într-o călătorie sau în ascensor. Îl întâlnim într-o zi ploioasă sau într-o librărie. Ne dă lumea peste cap. Îl dorim lângă noi, devenim dependenți de a lui miros, de ale lui îmbrățișări. Devenim un tot întreg.

Ne căsătorim.

Construim o casă și o familie. Creștem copii. Ne promitem multe. Împărțim patul și casa. Ne spunem secretele la o cafea. Suntem convinși că ne va despărți doar moartea. Apoi, într-o zi ne pierdem și devenim doi străini. Ne luptăm prin tribunale. Împărțim averi. Venim cu reproșuri și vorbe dure. Trântim uși și ne purtăm unul cu altul neomenește. Nu ne mai salutăm. Ne prefacem că nu ne-am cunoscut niciodată. Devenim foști iubiți și fluturăm în aer actele de divorț.

Și, doare, atât de mult doare, când doi oameni au crezut că sunt unul pentru altul, apoi au înțeles că totul a fost o iluzie sau o greșeală care a distrus ceea ce a fost construit în ani.

sursa:
https://destainuirilemariei.com/

vineri, 10 septembrie 2021

Cel mai frumos Bărbat!


Nu are ochii albaștri

În linii perfecte,
Ci priviri care alintă
Când vii
Și-ți odihnești sufletul
Pe genele lor.
 
Cel mai frumos
Bărbat
Nu are doi metri
Așezați proporționat
Pe niveluri atletice,
Ci înălțime a gândului
Și voința de a lupta
Oricând
Pentru a-ți proteja
Aripile.
 
Cel mai frumos
Bărbat
Nu are zâmbet
Perfect adaptabil
La celebritate,
Ci zâmbet care crește
Când te-apropii.
 
Cel mai frumos
Bărbat
Nu e copertă
Și tipar,
Ci e bărbatul
Pe care îl iubești:
Parte din tine,
Arogant când glumește,
Copil când se joacă,
Frumos în esența
Care vă unește.
 
Cel mai frumos
 Bărbat
Nu există
Fără tine iubind
 
de Gabriela Bassermann

joi, 2 septembrie 2021

Puterea de a merge mai departe


Dintre toate puterile din lume cred că puterea noastră interioară este cea mai mare. Iar ea înseamnă credinţă, iubire şi nădejde. Acestea ne conferă tăria şi forţa de a trece prin lume şi a înfrunta tristeţile, obstacolele şi furtunile care se abat asupra noastră.

Cu toţii am auzit de principiul separării puterilor în stat. Dar mai există un principiu. Al separării puterilor în adâncul nostru. Aici avem doar putere legislativă şi executivă. Iubirea este puterea legislativă. Cea care aprobă legile interioare. Credinţa şi nădejdea reprezintă puterea executivă. Cea care le pune în aplicare. Acestea sunt într-un raport de interdependenţă. Credinţa e iubire, iar nădejdea vine din credinţă. O înlănţuire firească, dar nefiresc de puternică. Totuşi, puterea judecătorească rămâne în ceruri. Dacă există credinţă în noi, sentinţa va fi cu siguranţă aceea de a ne lumina şi întări.

Uneori, singura opţiune care ne rămâne este aceea de a fi puternici. Când trecem prin momente cumplit de grele cum ar fi pierderea unor persoane dragi sau membrii ai familiei, când ne despărţim de cineva, când se îmbolnăvesc cei dragi sau noi, atunci e necesar să căutăm puterea de a merge mai departe în iubire şi credinţă. Şi să avem mereu nădejde. Să ne gândim la cei care ne iubesc şi pe care îi iubim. Pentru ei merită să luptăm şi să învingem durerea. În ei se regăseşte rostul şi tăria noastră. Aceasta este o motivaţie puternică. Dar trebuie să căutăm un sprijin şi în credinţă. Uneori vom simţi că nu e suficient sprijinul oamenilor. Dumnezeu este Cel care ne dă o putere cum nu am fi crezut vreodată că există. De la El vom primi mângâierea şi forţa de a ne continua drumul. Dumnezeu este Puterea puterilor, iar rugăciunea face minuni. Ea ne vindecă şi ne purifică şi niciodată nu trebuie să uităm de ea. Adevărata lumină şi putere se revarsă de la cer.

Primul principiu în viață: să nu te dai bătut în faţa oamenilor sau a întâmplărilor, spunea Marie Curie. Dar, ca să nu te dai bătut, e nevoie de răbdare şi gândire pozitivă. E nevoie de a te concentra asupra a ceea ce este şi cei ai mai important: familie, prieteni, sănătate. Şi să nu uiţi de puterile interioare: iubirea, nădejdea şi credinţa. Acestea sunt cele mai bune medicamente. Fără ele nu există nici lumină, nici vindecare, nici Cer. Alte puteri sunt doar aparente şi nu îţi vor fi de folos.

Cel care zâmbește în loc să se înfurie va fi întotdeauna mai puternic, spunea un proverb. De multe ori e greu să readuci zâmbetul pe chipul tău. Şi priveşti cu speranţă spre Cer. Dar dacă porţi lumina iubirii în tine şi eşti motivat cumva, atunci păşeşti pe drumul cel bun şi îţi vei regăsi seninătatea. Trebuie doar să renunţi la tristeţile care îţi macină sufletul şi gândul. Nu e uşor, dar fă tot posiblul să reaprinzi lumina. Să priveşti în ochii celor dragi şi să simţi motivaţia de a continua. Dar trebuie să cauţi şi privirea cerului. Cea în care se află frumuseţea şi dragostea supremă. Cea care tratează orice suferinţă. Numai iubirea şi credinţa te vor ajuta să te ridici. Iar când o vei face, să nu uiţi din nou să priveşti către Cer şi să fii recunoscător pentru puterea pe care ţi-a dăruit-o.

Puterea este în sine un cuvânt puternic. Există multe forme de putere de pământ, însă una singură sfidează timpul şi spaţiul: credinţa. Iubirea faţă de Dumnezeu. Aceasta este Puterea de la cer. Dacă ea se află în noi, atunci vom reuşi să învingem durerile şi obstacolele şi să readucem soarele în viaţa noastră.

sursa: https://alexandram.ro/

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...