marți, 13 august 2019

Viața nu e altceva decât suma unor momente, a unor șanse, a unor îmbrățișări și zâmbete și sărutări, a unor oameni care te iubesc și te înțeleg și te acceptă așa cum ești. Iar într-o zi îți vei da seama că nu poți pierde toate astea la nesfârșit bazându-te pe faptul că vor fi altele care să te aștepte pe tine. Pentru că nu vor fi. Și le vei duce dorul… Un dor prea greu pentru oricine.


Poate trăiești cu impresia că viața și tot ce îți oferă ea sunt bunuri care ți se cuvin. Poate ai impresia că nu trebuie să meriți ceea ce ți se oferă. Și te înșeli. Trebuie să meriți oamenii pe care ți-i scoate în cale, fericirile, micile plăceri. Trebuie să meriți și să dovedești asta trăind și acele momente care nu sunt tocmai plăcute, greutățile, încercările. Dacă ai impresia că totul ți se cuvine, într-o zi s-ar putea să fii obligat să recunoști contrariul, în acea zi în care nu vei mai avea nimic din tot ce ai avut.

Ai pierdut un moment de fericire și nu ți-a păsat pentru că a fost doar un moment. Ai pierdut o șansă și nu ți-a păsat pentru că te așteptau altele. Ai pierdut o îmbrățișare, un zâmbet sau un sărut, dar nu a contat pentru că trăiai cu impresia că vei găsi mereu pe cineva care să ți le ofere. Ai pierdut un om care te iubea și ai ridicat din umeri pentru că te așteptai să găsești mulți alții la fel sau chiar mai buni.

Dar știi ce?! Viața nu e altceva decât suma unor momente, a unor șanse, a unor îmbrățișări și zâmbete și sărutări, a unor oameni care te iubesc și te înțeleg și te acceptă așa cum ești. Iar într-o zi îți vei da seama că nu poți pierde toate astea la nesfârșit bazându-te pe faptul că vor fi altele care să te aștepte pe tine. Pentru că nu vor fi. Și le vei duce dorul… Un dor prea greu pentru oricine.

Apreciază ce ai, pe cine ai. Nu face atâtea mofturi, nu te amăgi că a fost vorba doar despre o șansă, despre un om, despre o iubire. Pentru că a fost vorba despre mai mult. E adevărat că nimic și nimeni nu e de neînlocuit, doar că, uneori, nu găsim acel ceva sau pe acel cineva capabil să înlocuiască ce am pierdut. Pur și simplu nu găsim.

Iar în urmă rămân doar regrete, păreri de rău, îndoieli și suspine.

Nu poți trăi la nesfârșit mințindu-te că de fapt nimic nu e cu adevărat o pierdere. Te înșeli. Dar știm cu toții că anumite minciuni, chiar dacă suntem conștienți că sunt minciuni, reușesc să panseze răni provocate de adevăruri prea dure.

Nu mai pierde clipe, oameni, sentimente frumoase, atingeri, zâmbete. Viața nu e nimic altceva decât suma tuturor acestor lucruri. 

luni, 5 august 2019

Femei simple, Femei ca mine...


Astăzi vreau să îți povestesc despre...

Femei ca mine, cele care mai au și zile proaste, cele care au nevoie de susținere, cele care își vindecă sufletul stând pe o canapea, mâncând o prăjitură sau urmărind film bun. 

Femei simple. Femei ca mine, nu le observi prin mulțime, nu ți se par aberant de frumoase, nu se plimbă cu fuste scurte, n-au un ruj exagerat. 

Femei ca mine, care au învățat să se iubească așa cum sunt și au încetat să mai creadă în perfecțiune. 

Femei ca mine, cele cu bujori în obraji, cele care se emoționează, cele care plâng din lucruri mărunte, cele care ascund într-o privire pasiune și perseverență.
 
Femeile ca mine, femei care pășesc dezinvolt și modest pe stradă, cele care nu vor să întoarcă priviri, vor să cucerească inimi. 

Femei care nu-și doresc un bărbat care să le dăruiască întreaga lume ci un bărbat cu care se pot simți acasă, protejate, iubite și susținute.
 
Femei ca mine, cele care încă se mai simt copile în fața unui cadou, cele care mai cred în educație și politețe, cele care se mulțumesc cu o singură floare pentru că ele știu că cel mai mărunt gest vine din suflet și dragostea n-are nevoie de exces.

de Maria Cristiana Tudose

marți, 30 iulie 2019

Iubeste-te si pretuieste-te suficient de mult incat sa nu le mai permiti oamenilor sa se poarte cu tine intr-o maniera care iti face rau sau care te face sa te simti rau - devalorizat, nerespectat, manipulat s.a.m.d.

Sunt unii oameni in jurul nostru care, prin atitudinea si comportamentul lor, ne fac rau sau ne fac sa ne simtim rau.

Ei sunt acei oameni care:
- iti spun ca nu poti, ca esti prea visator si sa revii cu picioarele pe pamant
- cei care iti ignora sentimentele, nu le pasa de ceea ce doresti tu
- cei care asteapta de la tine sa faci asa cum doresc ei si ca sa se asigure ca le corespunzi intereselor lor egocentrice folosesc manipularea si santajul emotional
- oamenii egoisti, care doar iau de la tine si nu iti dau nimic in schimb
- oamenii rautaciosi, barfitori, agresivi, negativisti sau cei care sunt mereu "gica contra"
- cei care pozeaza in victime neajutorate si iti cer sa faci pentru ei ceea ce ei de fapt nu au chef sa faca
- cei care nu-ti respecta granitele si limitele personale, iti incalca teritoriul sau personalitatea - adica cei care nu te respecta
- oportunistii care se folosesc de tine de cate ori au ocazia
- oamenii care te mint
- cei care iti insala increderea repetat si cei care te tradeaza atunci cand au ocazia
- oamenii care te invidiaza sau le este ciuda pentru reusitele tale
- cei care pe fata iti zambesc si iti spun ca iti sunt prieteni, insa pe la spate te saboteaza
- cei care iti dau sfaturi fara sa le ceri, spunand sa faci asa cum spun ei pentru ca iti vor binele... desi lucrurile nu stau asa
- cei care iti spun ca stiu mai bine decat tine ce trebuie sa faci tu cu viata ta
- cei care vin si iti spun ce au spus altii despre tine si apoi se bucura in secret cand tu intri in conflict cu acea persoana
- cei care vor sa te domine prin agresivitatea lor
- si lista poate continua...

Acesti oameni recurg la comportamentele pe care le-am enumerat mai sus pentru ca le permiti. Daca tu nu le vei mai da ocazia sa-ti faca rau si cu totii am face asta, in timp ei vor fi nevoiti sa-si revizuiasca comportamentele si atitudinea pentru ca altfel ar fi marginalizati.

Ca sa facem lucrurile clare: cei care au aceste comportamente nu te iubesc, nu te respecta, nu iti sunt prieteni si nici nu iti vor binele. Ei au probleme nerezolvate cu ei insisi, nu si le cunosc sau nu si le accepta, insa le aduc in relatiile lor interumane. Faptul ca tu ii accepti in continuare in preajma ta, nu face decat sa le intareasca aceste comportamente si atitudini disfunctionale.

Indiferent care este natura relatiei tale cu o astfel de persoana - fie ca iti este ruda, prieten, partener de cuplu, prieten din copilarie, coleg sau o persoana care a intrat recent in viata ta - cel mai bine pentru tine este sa te distantezi de ea.

Iubeste-te si pretuieste-te suficient de mult incat sa nu le mai permiti oamenilor sa se poarte cu tine intr-o maniera care iti face rau sau care te face sa te simti rau - devalorizat, nerespectat, manipulat s.a.m.d.

Odata ce inlaturi aceste persoane din viata ta, vei avea locuri libere pentru cei care merita cu adevarat sa iti fie alaturi in aceasta calatorie fascinanta - viata ta!

de Ursula Sandner

luni, 29 iulie 2019

Cand ti-e frica sa nu pierzi, exact asta se intampla: PIERZI.

FRICA



 
Stii cum sunt prinse maimutele in Africa? Vanatorul pune o piatra de marimea unui ou de gaină, intr -o scorbura cu diametrul de sase centimetri. Maimutele il urmaresc de la distanta si sunt macinate de curiozitate .

Apoi vanatorul se indeparteaza la cativa metri. Imediat apare o maimuta care baga mana in scorbura. Ea simte ca acolo este un obiect şi incearca sa-l scoata. Dar diametrul scorburii este mult prea mic. Sigur ca maimuta isi poate scoate mana, in orice moment, dar pentru aceasta este nevoie sa dea drumul pietrei si s-o piarda. Frica de a pierde, o tine pe loc. Vanatorul se apropie şi baga maimuta in sac.

Te-ai gandit vreodata ca majoritatea lucrurilor pe care le faci zilnic, le faci din frica de a nu pierde ceea ce ai deja? De dimineata cand te trezesti si te speli pe dinti (pentru a nu pierde zambetul ala din reclama), pana seara cand te arunci in pat, obosit, pentru a nu pierde somnul de frumusete, totul este o goana cu mainile stranse, pentru a pastra ceeea ce ai acumulat.

Lucrurile pe care le avem ajung sa ne detina si sa ne controleze viata. Ai castigat o masina la un concurs si, dintr-o data, nu mai poti dormi noaptea, de frica sa nu ti-o fure hotii. Paradoxul zilelor noastre este ca suntem din ce in ce mai ocupati sa strangem lucruri, fara sa observam ca, de fapt, suntem mai ocupati sa nu pierdem lucruri pe care nu le-am avut niciodata.

Uite-te in jurul tau unde esti chiar acum, acasa, la birou, pe strada si pune-ti intrebarea: care sunt lucrurile fara care n-as putea trai, daca ar disparea brusc?

Fac un pariu cu tine ca ai putea trai fericit fara laptop, telefon mobil crema de ras, crema de fata, pantofi de firma, sacou in dungulite, sistem audio 5.1, masina de spalat automata, cu cinczeci de programe, cuptor cu microunde, masina de servicu, masina de concediu, masina cu clima bizonica, remorca, 100 de perechi de sosete, 5 perechi de pantofi, aer conditionat, jocurile pe computer, blogul pe care scrii zilnic, internet, wow, counter-strike, mobila scumpa ... si pune tu inca 1000 de lucruri pe care le vezi ...

Alergi de dimineata pana seara, nu pentru a deveni mai liber, ci pentru a deveni mai sclav. Lucrurile pe care le cumperi nu te fac mai liber, ci doar te inrobesc mai mult. Cu fiecare cutie care se aseaza pe dulapul tau, esti mai las si mai fricos. Mai plin de frica de a incerca sa simti, sa traiesti. Fiecare lucru nou pe care il cumperi aduce cu el o doza de frica, egala cu valoarea pe care i-o dai. Cu cat un lucru pare mai valoros pentru tine, cu atat ti-e mai frica sa nu-l pierzi.

Si cand ti-e frica sa nu pierzi, exact asta se intampla: PIERZI.

Cand ti-e frica sa nu-ti pierzi jobul, incepi sa nu mai risti, sa faci doar ce e strict necesar, ajungi indolent si esti data afara.

Cand ti-e frica sa nu-ti pierzi iubitul / iubita incepi sa devii prea disponibil, sa faci orice compromis si esti parasit.

Cand ti-e frica sa nu-ti pierzi masina, nu dormi noaptea si te imbolnavesti, stai prin spitale si trebuie s-o vinzi, ca sa poti sa te intretii.

Cineva imi povestea ca, in limba ebraica, nu exista verbul “a avea”, ci doar unul care se traduce mai bine prin “a administra ”.

Nu “AI ” nici unul dintre lucrurile pe care le “ai” Azi sunt la tine, maine nu mai sunt. Si, in timpul asta, tu traiesti cu frica de a nu pierde ceea ce nici nu ai.

Oare degeaba sportivii care “nu mai au nimic de pierdut” joaca mai bine de obicei? Atunci cand nu mai ai nimic de pierdut nu-ti pasa care e deznodamantul, conteaza doar ceea ce faci acum, aici. Nu mai conteaza cat risti. Nu mai conteaza ca oamenii se uita ciudat la tine, cand te manifesti altfel.

Esti liber cand scapi de frica de a pierde. Poti face asta, in 7 pasi:

1. Fa o lista cu lucrurile pe care le-ai adunat de-a lungul vietii si care te-au impiedicat sa faci ceea ce iti doreai la un moment dat .

2. Arunca lista la gunoi. Listele nu rezolva problemele. Doar accentueaza frica .

3. Fa o lista cu lucrurile pe care ti-ai dori sa le faci, inainte sa mori.

4. Arunca si lista asta.

5. Uite-te in jur, ia primul lucru pe care nu l-ai mai folosit de mai mult de o luna si arunca-l intr-o cutie. Mai priveste in jur si ia-l pe al doilea. Vezi ce a ramas si ia-l pe ar treilea. Nu te opri, pana cand ai in imediata ta apropiere, doar lucrurile pe care le folosesti des. De preferat zi de zi, saptamana de saptamana. ( Cand m- am mutat unde stau acum, cu 3 luni in urma, aveam impresia ca sunt foarte multe lucruri de carat si adunat si o sa dureze enorm. Un sfert din ele le-am aruncat cand le-am sortat. ) Ce sens are sa pastrezi perechea aia veche de ghete, pe care o ai de acum 5 ani, cand tocmai ti-ai luat alta, anul trecut? etc .

6. Traieste o zi fara telefon si internet. Pleaca la munte, la mare, oriunde si inchide tot ce inseamna aparat cu baterii sau fara. Gandeste-te apoi cat de liber te-ai simtit

7. Risca. Fa lucrul de care te temi cel mai mult. Daca ti-e frica sa nu pierzi autobuzul, mergi pe jos. Vei fi fericit.
sursa: internet

joi, 25 iulie 2019

Ziua când trebuie să lași pe cineva în urma ta


Despărțirile sunt dureroase, chiar dacă inițiativa ar putea veni din partea ta. Doar că uneori această decizie e unicul lucru care poate fi în beneficiul tău. Fie că e o relație de dragoste sau una de prietenie, atât timp cât e toxică și te epuizează nu are cum să reziste în timp.

Mai devreme sau mai târziu frustrările interioare vor izbucni, tranformâdu-se în regrete și reproșuri. E o normalitate ca relațiile să treacă prin niște crize și neînțelegeri. Odată ce sunt depistate, discutate și rezolvate, episodul despărțirii poate fi depășit în favoarea relației în care sunteți implicați.

Desigur, ca o relație de orice tip să funcționeze din nou și să reînvie trebuie implicarea ambilor parteneri. „Repararea” relației se bazează pe răbdare, încredere, iubire, respect. Atunci când fundamentul relației se clatină și doar unul dintre parteneri ia inițiativa de a-l salva, este totul în zadar. În orice relație sunt doi oameni care trebuie să contribuie la întreținerea ei. În momentul în care celălalt cedează, dorința celuilat de a salva iubirea se transformă într-o luptă cu morile de vânt. Până la urmă, se alege cu sechele și dezamăgiri.

Atunci când te decizi la o separare, nu e o hotărâre ușoară, fiindcă nu lași în urma ta doar un om, ci și un bagaj de emoții și amintiri. În astfel de momente, deciziile se iau cu o minte liniștită, fără ca să fie influențat de sentimente negative. Mai întâi de toate trebuie să te întrebi de ce ai mai râmâne în acea relație.

Dacă răspunsul este legat de frica de singurătate sau frica de suferință, trebuie să te gândești la rece. Fiindcă, un astfel de răspuns dovedește faptul că relația nu este una sudată și este complicat să reziste în timp.

Despărțirile nu sunt legate doar de trădări, adulter sau divorț. Fiecare dintre noi poate pune punctul unei relații, chiar dacă am iubit sau ne-am simțit iubiți și apreciați lângă omul de alături. Există și motive vizibile care dau de înțeles că relația nu mai poate continua. Pentru menținerea unei relații este nevoie de mult mai mult, nu doar de promisiuni și cuvinte frumoase. Între timp se prea poate să nu te mai poți baza pe partener sau simți că ai nevoia de a fi singur.

De asemenea te poți pierde printre gânduri, dileme și să te întrebi „Cine ești? Ce-ți dorești cu adevărat?” sau din cauza oboselii, a rutinei nu mai poți ține o conversație sănătoasă cu partenerul, iar fiecare discuție duce spre certuri. În astfel de momente decizi să pleci. Ai tot dreptul. Tu ești stăpân pe viața ta și alegerile tale.

Când alegi să lași pe cineva în urma ta e de dorit să-i comunici că ai ales un alt drum. Discuția pe care o vei întreține trebuie să fie fără reproșuri și frustrări pe care le-ai adunat între timp. Este binevenit să vii cu argumente mature, să zici ceea ce te deranjează în raport cu relația și ce ai dori să schimbi.

Comunicarea este elixirul perfect pentru a salva prietenii și iubiri. Nimeni nu poate citi gândurile celui de alături, în schimb, fiecare poate corecta greșeli și poate reîntoarce un om din drumul său, datorită iubirii și a dorinței de a păstra relația pe care a construit-o într-o zi.

miercuri, 24 iulie 2019

Numai cineva care te descoperă cu adevărat te poate iubi sincer.


Nu încerc să fiu perfectă. Mă străduiesc să fiu reală, sinceră, să fiu eu însămi fără să îmi pese de părerile celorlalți. Și poate că nu mă vor iubi mulți, dar mă va iubi cine trebuie. Iar asta e mai important pentru că eu apreciez calitatea, nu cantitatea.
A fost o vreme în viața mea, ca în a multora dintre noi, în care am încercat să fiu pe placul tuturor, să mă schimb pentru ei, să fiu perfectă. Dar nu perfectă așa cum înțelegeam eu cuvântul, ci așa cum alții îl înțelegeau. Și ar fi trebuit să mă simt bine primind simpatii și aprecieri, nu? Ar fi trebuit să mă bucur că fac ceva pentru a fi… perfectă?! Ei bine asta nu s-a întâmplat pentru că simțeam tot mai mult că mă îndepărtez de mine însămi, de cine sunt de fapt, pentru a mă apropia de oameni care nici măcar nu mă voiau alături de ei pentru prea multă vreme. Eram doar cineva care la un moment dat a însemnat ceva, mai mult sau mai puțin, dar nu totul.

Și mi-am dat seama că nu asta vreau de la mine. Poate m-am maturizat sau poate doar am fost dezamăgită că nu era totul așa cum m-aș fi așteptat să fie. Dar am învățat că întotdeauna, în orice împrejurare, e bine să fiu eu însămi. Chiar dacă am unele defecte. Chiar dacă sunt lucruri pe care le-aș schimba și pe care încerc să le schimb la mine. Chiar dacă nu sunt perfectă. Și am învățat că trebuie să mă iubesc așa cum sunt și să mă arăt așa cum sunt dacă am pretenția să fiu iubită sincer.

Nu încerc să fiu perfectă. Mă străduiesc să fiu reală, sinceră, să fiu eu însămi fără să îmi pese de părerile celorlalți. Și poate că nu mă vor iubi mulți, dar mă va iubi cine trebuie. Iar asta e mai important pentru că eu apreciez calitatea, nu cantitatea. Numai cineva care te descoperă cu adevărat te poate iubi sincer. Și numai cineva care te iubește pentru ceea ce ești îți poate rămâne alături indiferent de situație, chiar și în cele mai grele și mai proaste zile.

sursa: damadetrefla.com 

marți, 16 iulie 2019

Fericirea si implinirea in relatii exista doar intre oameni care sunt compatibili unul cu altul


Critica, cicaleala, santajul emotional si manipularea pe care le face un partener intr-un cuplu, sub pretextul ca iti vrea binele, sunt de fapt expresia egoismului sau si a dorintei sale de control pe care vrea sa o exercite asupra ta.

Multi oameni intra in relatii cu gandul ca in timp vor schimba la partener anumite aspecte care nu le sunt pe plac. Au o anumita viziune personala despre cum ar trebui sa fie partenerul lor si, cum isi vad interesul propriu si doresc ca lor sa le fie bine, incep sa puna presiune asupra celuilalt. Reusesc sa induca sentimente de vinovatie si pe baza lor sa determine schimbarea pe care si-o doresc, iar daca nu reusesc se declara nefericiti si nedreptatiti.

Uitam mai mereu faptul ca alti oameni nu au venit pe lume ca sa ne faca noua pe plac, sa traiasca pentru noi, ci au propriul lor drum si propria lor viata. Daca suntem compatibili e perfect, daca nu... nu se poate face nimic.

Sa ii ceri celuilalt sa faca compromisuri pentru tine, sa traiasca in asa fel incat sa te simti tu bine, sa iti asigure tie confortul pe care nu reusesti sa ti-l asiguri singur - toate sunt manifestari ale egoismului si egocentrismului tau.

Oamenii nu sunt din plastilina, ci au propria lor personalitate, propriile lor motivatii, interese si obiective. Daca sunt compatibile cu ale tale, perfect. Daca nu... nimeni nu te obliga sa stai intr-o relatie daca nu iti place de partenerul tau. In loc sa pui presiune pe el pentru a-l determina sa fie asa cum vrei tu, mai bine te-ai focaliza pe evolutia ta personala, ai deveni autonom si ai intra in relatii doar cu acele persoane cu care rezonezi de la inceput.

Compromisurile pe care le face pentru tine un om, distrug iubirea si ridica ziduri intre voi, iar la un moment dat va veni si nota de plata. Nu poti sa-i ceri unui om sa tot renunte la sine si in acelasi timp sa fie fericit alaturi de tine.

Fericirea si implinirea in relatii exista doar intre oameni care sunt compatibili unul cu altul - au aceleasi valori, aceeasi viziune asupra vietii si ale caror "defecte" sunt usor tolerabile de partenerul de cuplu.

de Ursula Sandner
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...