vineri, 7 decembrie 2018

Nu lăsa pe nimeni și nimic să te împiedice să trăiești viața pe care ți-o dorești!

 
Tu simți că îți dorești ca viața ta să arate altfel decât acum. Știi că poți și meriți altceva sau mai mult. Te-ai săturat să trăiești ca să le faci altora pe plac, ai experimentat ipocrizia, compromisul și fățărnicia, ți-ai atins limita negării de sine și nu mai poți să continui așa cum ai făcut-o până acum.

Ești cuprins de neliniște, nu te mai bucuri de nimic, ți-a dispărut zâmbetul de pe chip, iar noaptea gândurile și frământările nu te lasă să te odihnești.

Oricât ai încerca să îți amorțești conștiința, ea mereu găsește o cale să se facă auzită.
Te zbați între dorința de a-ți schimba viața și teama de necunoscut, de nou și chiar de eșec.

În astfel de momente, cauți să stai de vorbă cu oamenii cei mai apropiați ție: familia, partenerul de cuplu, prieteni. Speri că ei te vor înțelege și te vor susține în ceee ce-ți dorești să faci. Însă, pe ei schimbarea ta îi sperie și este cumva normal-așa cum ție îți este teamă de nou, la fel le este și lor.

Schimbarea ta va presupune un efort de adaptare și din partea lor, iar oamenii sunt foarte rezistenți la schimbare și au tendința să se agațe de zona lor de confort (chiar dacă le este inconfortabilă).

De mici suntem învățați să stăm în banca noastră, să facem compromisuri ca să fie bine, să lăsăm de la noi ca să le facem altora pe plac. Aceste credințe le ai și tu în minte și le au și apropiații tăi. Astfel, sfaturile lor vor avea tendința să se bazeze pe aceste credințe, iar ele te vor ține pe loc. Poate chiar te vor determina să te răzgândești și să nu îți mai dorești nimic.

Dar conștiința ta, vocea sinelui tău autentic, nu poate să accepte asta fără consecințe. Când îți înăbuși chemarea interioară, devii trist, apatic și chiar depresiv. Bucuria de a trăi dispare și îți vei duce mai departe zilele având o existență banală.

Dar tu nu meriți asta. Simți că poți și că vrei mai mult. Așa că, haide, mobilizează-te! Nu mai asculta de nimeni, ci doar de ceea ce-ți dictează sinele tău. Fă pas cu pas schimbarea pe care ți-o dorești. Nu lăsa pe nimeni și nimic să te împiedice să trăiești viața pe care ți-o dorești.

Da, unii oameni se vor declara răniți. Alții vor lupta cu tine și vor face tot ce le stă în putință ca să te țină pe loc. Oricât de mult te doare, ignoră-i și mergi pe calea ta pentru că în acest moment al vieții tale vei vedea cine te iubește cu adevărat și cine își dorește să facă parte din viața ta doar pentru interesele sale egoiste.

Astfel, prin schimbarea ta ai doar de câștigat: îți urmezi vocea interioară și vei menține lângă tine doar acei oameni care, cu adevărat, țin la tine și își doresc ca tu să fii fericit.

de Ursula Sandner

marți, 27 noiembrie 2018

Siguranța, după care aleargă majoritatea în viață, este o iluzie.

 
Este o iluzie să crezi ca ai un job "sigur" - orice se poate întâmpla, de la restructurări de... posturi, faliment, la concediere, este o iluzie să crezi că ai o căsnicie "sigură" - partenerul tău poate să aleagă o altă cale sau chiar să plece de pe acest pământ, este o iluzie să crezi că oamenii care te înconjoară acum vor fi tot timpul lângă tine, ș.a.m.d. pentru că, de fapt, tot ceea ce este în exteriorul tău este predispus schimbării.

Singurul lucru de care poți să fii sigur este că tu vei trăi în propria ta companie toată viața ta, că te vei baza pe propriile tale forțe până la sfârșit, că tu ai toate întrebările, răspunsurile și puterea de a trăi așa cum îți dorești.

Cea mai valoroasă și mai sigură investiție este cea pe care o faci în tine însuți, în dezvoltarea ta personală și profesională și în puterea ta personală.

Oamenii și situațiile din viața ta vin și pleacă, astfel că este bine să le trăiești din plin și să te bucuri de ele atât cât durează. În orice situație și în orice relație, oferă tot ce ai mai bun din tine, deoarece dăruind îți vei spori bucuria și împlinirea. Însă, nu te atașa și nu te agăța de nimeni și de nimic.

Fiecare om și fiecare întâmplare din viața ta te îmbogățesc, dacă reușești să le dai voie și să le valorifici la maxim. Însă, ține minte, că nu există siguranță și garanții în exteriorul tău, ci doar în tine însuți.

Bucură-te acum de viață, bucură-te acum de oamenii pe care îi întâlnești, bucură-te acum de întâmplările prin care te poartă viața, pentru că totul ți-a fost dat ca să cunoști, să înveți și să dobândești înțelepciunea necesară ca să mergi mai departe.

Viața este o călătorie în care peisajul se schimbă în permanență, iar singura constantă ești tu însuți - în continuă schimbare.

de Ursula Sandner

marți, 20 noiembrie 2018

Like-ul, ce armă redutabilă!

 
„Cum să-mi dau mai mare importanță pe Facebook și să primesc mai multe like-uri, cu alte cuvinte, mai multă atenție?” pare să fie întrebarea din spatele multor dintre postări. Cum să fac să arăt ce viață extraordinară am? Ce locuri vizitez, cu ce haine mă îmbrac, ce oameni mă înconjoară și, nu în ultimul rând, cât de bine arăt, gen „așa m-am trezit în această dimineață”, dar părul e perfect aranjat sau buclele sunt impecabile, iar machiajul desăvârșit?

Despre nevoia de validare, de confirmare, de socializare, fie ea și iluzorie, nu suntem niciunul străin, dar unii dintre noi efectiv strigă cu disperare după atenție și nici măcar nu își dau seama de asta. Sau poate că, dimpotrivă, o fac intenționat, convinși fiind că restul omenirii nu merită să fie privată de niciun detaliu, indiferent cât de anost sau intim, al vieții lor.

Trăim o vreme în care primează tot ce nu contează. În care imaginea e totul. Impresia pe care ceilalți o au despre tine fiind mai importantă – o, cu mult mai importantă! – decât adevărul în sine. Practic, nu mai interesează pe nimeni că realitatea este săracă, tristă și știrbă, dacă este spoită temeinic cu sclipici, astfel încât să transmită iluzia unor performanțe inexistente. O convenție rușinoasă, la care am aderat tacit, și pe care o urmăm orbește. Iar competiția este tot mai acerbă, în timp ce trofeul e mai gol decât un balon de săpun: „Like-ul”! Semnul că am fost văzuți și apreciați. Treapta către o mulțumire de sine iluzorie, treapta către o poziție pe care ne-o inventăm fără scrupule și-o plasăm în mintea celorlalți. Instrumentul pe care îl folosim, la rândul nostru, pentru a ne valida prietenii, fanii sau influencerii, atât cât interesul ne permite.

Despre ipocrizia în lumea virtuală în care trăim de ani buni s-a tot scris și subiectul nu este nici pe departe epuizat, chiar dacă aceasta tinde să devină indispensabilă într-un prezent al măștilor de carnaval, al costumelor de bufoni și al decorurilor de mucava pe care atât de mult le iubim, încât nu ezităm să le ridicăm la rang de filosofie de viață.

Incredibil cât de mult rău poate face un simbol nevinovat, nu credeți?

sursa:
https://www.catchy.ro/

marți, 13 noiembrie 2018

Frumosul nu se înțelege: se simte!

 
Dacă ai un suflet frumos, nu îl ține ascuns sub măști mediocre si incomode celor care vor să te privească. Ține-l la vedere! Afișează-te cu el! Să vadă lumea frumosul și, încercând să îl înțeleagă pe deplin, să rămână uimită.
 
Frumosul nu se înțelege: se simte!
 
Că după aceea, vor veni mulți viteji apăruți de nu știu unde, și vor încerca să îți umble hai hui prin suflet, unii să îl pipăie, alții să ți-l împrumute pentru câteva ocazii de impresie artistică, iar cei mai mulți dintre ei să îi afle cusurile si dedesubturile, pentru a-l putea mânji și denigra cu noroiul părerilor lor închipuite, e un lucru necesar si perfect normal. Așa se validează frumusețea. Prin urâțenia celor care o denigrează.
 
Tu ține-l la vedere, astfel încât soarele vieții să ți-l încălzească si să ți-l lumineze. Lasă-l să fie frumos în totalitate și nu doar parțial. Pentru toată lumea, nu numai pentru tine.
 
Frumusețea mustră neghiobia și prostia ochilor care o privesc urât. Cine nu îți simte frumusețea, nu are cum să îți înțeleagă viața, caracterul, educația și limitele, dar mai ales, potențialul.
 
Așa că, dacă ai un suflet frumos și bun, nu îl ține numai pentru tine! Dacă este cu adevărat frumos, atunci va fi în stare să primească pe toată lumea. Pe cei buni, pentru a-l admira și pe cei răi, pentru a-l denigra.
 
de Portretul Sufletului

marți, 6 noiembrie 2018

Sfaturi pentru a aduce fericirea in viata ta :


“Trăiește în fiecare zi ca și când ar fi ultima. Învață în fiecare zi ca și cum ai trăi pentru totdeauna” – Mahatma Gandhi

De foarte multe ori mi s-a spus că fericirea e o alegere. Din păcate, noi ne complicăm viața atât de mult, încât nu mai suntem capabili să aflăm ce este fericirea, chiar dacă aceasta se află sub nasul nostru.

În acest articol îți voi spune care sunt acele 10 lucruri pe care ar fi bine să le sacrifici în numele fericirii:

1. Încetează să îți mai faci griji pentru ce cred alți oameni despre tine

Da, știu, s-ar putea să ți se pară ciudat și nefolositor – până la urmă omul este un animal care nu vrea să fie ignorat. Însă să îți faci griji permanent pentru ce cred alții despre tine, înseamnă să pierzi timp și forțe. Să faci în așa mod ca cei din jur să vadă doar omul bun din tine, nu că este greu de realizat și aproape imposibil, dar nici nu are importanță. Și până la urmă, de ce ți-ar păsa de ce cred alții despre tine?

2. Încetează să le faci tuturor pe plac
Dacă totuși vrei să faci cuiva după plac, atunci să faci doar după placul tău. Dacă vrei proceda așa cum crezi că este corect, vrei atrage oamenii – nu pe oricine, ci pe cei care merită să fie alături de tine.

3. Nu bârfi

Să știi că cei care vorbesc cu tine despre cei din jur, vor vorbi cu mare plăcere cu cei din jur despre tine. Să dai crezare zvonurilor este ca și cum ai paria pe un cal pe care nimeni niciodată nu l-a văzut. Este naiv.

4. Încetează să îți mai faci griji

Energia noastră este consumată acolo unde ne sunt concentrate gândurile. Să îți faci griji – înseamnă să cheltuiești timp și energie pentru gândurile pe care nu ai vrea să le vezi materializate. Mai bine ai cheltui energia pe ceva cu adevărat important, ceea ce poți realiza cu propriile forțe.

5. Scapă de sentimentul de nesiguranță și lipsă de protecție

Atunci când ne luăm prea în serios, începem să gândim că cei din jurul nostru abia așteaptă ca să facem un pas greșit și să cădem. Ajunge! Pur și simplu fii tu însuți – și șterge de pe fața ta această mină plictisitoare. Nimeni nu te urmărește. În orice caz, nu atât de insistent.

6. Nu mai lua totul atât de aproape de inimă

Sincer vorbind, cea mai mare parte a oamenilor este ocupată cu evenimentele din propria viață, pentru a-și face griji pentru ceea ce faci tu. Acțiunile oamenilor din jurul nostru nu au nici o legătură cu noi și nu merită să reacționăm la ele.

7. Nu mai trăi în trecut
Toți au avut momente dificile în viață, nu suntem ideali, pentru că am făcut greșeli, indiferent de sfaturile părinților. Dacă nu ai ascultat atunci sfaturile părinților, de ce îți transformi acum viața într-un coșmar, repetând în cap cuvintele lor. Știi, chiar dacă ai făcut greșeli în trecut, fiecare dintre ele te-a făcut mai puternică acum.

8. Nu cheltui banii pe lucruri de care nu ai nevoie, încercând să-ți cumperi fericirea

Și chiar nu ai nevoie de aceste lucruri. Să cheltuiești banii pe lucruri care mai apoi se vor prăfui în casă – e doar o altă metodă de a-ți complica viața. Uneori, cu cât mai puțin avem, cu atât mai bine trăim.

9. Renunță la furie

Dacă vei continua să ții în sufletul tău furia, mai devreme sau mai târziu, asta va face o gaură în el și nu vei avea cu ce să o astupi. Renunță la furie. Odată și pentru totdeauna.

10. Renunță la ideea de a controla tot ce se întâmplă în jur

Controlul – e doar o iluzie. De fapt, lumea în care trăim nu poate fi controlată nici într-un fel. Și vei trăi mult mai ușor dacă vei înțelege și accepta acest lucru. Învață să renunți la ceea ce nu poate să fie alături de tine niciodată.

Sursa:
http://revistasufletului.net/

sâmbătă, 27 octombrie 2018

Ce repede se face tîrziu în viață.


Poate că mai am timp, dar nu mai am răbdare cu cei care nu merită nimic din ceea ce sunt eu. Anii au trecut, am învățat lecții predate de oameni, nu de viață. Am ales să nu chiulesc de la ore și am primit toate testele posibile. De la unele am ieșit plîngînd neștiind încotro să o apuc, însă nu am disperat. Lasă, îmi ziceam, așa sunt oamenii…

Acum știu să nu cer mult de unde este puțin, ba chiar am învățat să nu mai cer deloc. Cică mai bine este să fii surprins decît să fii dezamăgit. Înțelept ar fi să nu ai așteptări. Să vezi cum, de la o vreme, nu mai tresari cînd sună telefonul. Ăsta e primul semn că ți se rupe-n paișpe.

Te vor întreba apoi fățarnic-grijuliu, ”Hei, dar ce-i cu tine!? Parcă nu mai ești tu, te doare ceva?”, iar tu le vei răspunde țintindu-le fruntea cu o privire albastră, ” Oo, nu, abia acum nu mă mai doare nimic.”

Ca un călător flămînd și obosit de drum te așterni pe cale și începi să cauți răspunsuri în ceea ce ai devenit. Nu te judeca prea aspru, dă-ți o șansă așa cum ai dat de zeci de ori altora. Ești și tu un suflet de om. Cine ți-a zis că trebuie să fii puternică și fericită, ți-a fost dușman. Nu trebuie nimic niciodată, dacă tu nu vrei. Puternice să fie tractoarele în brazdă, nu eu în viață. Eu sunt o inimă-putere și atît.

Copiii au crescut, din mers pricepi cum să-i lași să devină oameni. Deși te sui pe vîrfuri nu mai ajungi să-i cuprinzi de după umeri, ci îi cuprinzi de brîu și îți pui capul în dreptul inimii să îi auzi bătaia. Cînd erau micuți, erai și tu ca argintul viu. Zile și nopți de griji care nu se vor sfîrși atîta vreme cît te vei numi ”mamă”.

Mă uit la noi cum ne transformăm. Cine nu ar vrea glezne subțiri pînă la adînci bătrîneți? Cine nu și-ar dori să nu simtă niciodată ce-i poliartrita?

Fii cuminte și pricepe: dacă ai gușă, nu-ți vor crește aripi. Că nu ești pasăre, ești om. Tu poți crește în iubire, asta se va vedea pe chipul tău.

Ce repede se face tîrziu în viață. Și nu poți să zici că n-ai știut. Ce n-ai știut? Doar nu ți-a furat nimeni timpul cu oboroaca. Am verificat eu, tot 21 de zile au trecut pînă să iasă puii din găoacă.

Irosim timp cu nemiluita, ca niște copii prostuți stăm cu înghețata în mînă sub soarele arzător. Ca să nu se termine, nu mîncăm din ea, însă imediat vedem că ne-a rămas doar cornetul. Ce-a fost mai bun s-a scurs printre degete.

Acum e luni, acum e vineri. Știm doar să alergăm, încetucu nu mai merg decît bătrînii doar pentru că ei cunosc valoarea timpului. Cînd a murit bunica, mama plîngea sfîșietor și zicea încet lîngă sicriu: S-a dus mila mea, doar mama îmi zicea ”Mai odihnește-te, puică, mai trage-ți sufletul!”

Tic-tac, tic-tac, din clepsidră curge și cînd dormi, ființă. Nu te întrista, bucură-te că ți s-a dat și mulțumește.

Fii bun, nu știi niciodată cînd se stinge lumina. Fără lamentări inutile și mofturi, trăiește cuminte pînă în cea din urmă dimineață.




joi, 25 octombrie 2018

Când iubirea devine un supliciu...


Iubirea unora este de dorit până când te sufocă. Până când ajunge să te streseze, până când te obosește, până când te obligă să te justifici și să convingi mereu, până când te face să te simți vinovat că nu poți oferi mai mult. Până când îți fură liniștea. Până când te îngrădește și te face să nu te mai simți liber. Până când, în loc să te atragă, te gonește și te face să-ți dorești depărtarea și singurătatea.

Iubirea nu e posesivă, nu obligă, nu reproșează, nu revendică drepturi, nu e egoistă.

Iubirea pentru celălalt nu e despre tine, ci despre el. Despre binele lui, despre liniștea lui, despre fericirea lui. Despre ceea ce vrea el, despre ceea ce este el.

Iubirea nu se strigă în gura mare, ci se arată prin fapte mici, prin înțelegere, toleranță, răbdare, bunătate și lipsă de egoism...

de Irina Binder
 
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...