vineri, 4 octombrie 2019

Am învățat ca în viață trebuie să cred doar în mine și în Dumnezeu


V-ați întrebat vreodată în mâinile cui, conștient sau inconștient, v-ați lăsat viața? În mâinile partenerilor? În mâinile șefilor? Pe mâna soacrei sau pe mâna băncilor?

Ți-ai lăsat viața pe mâna copiilor? Pe mâna cui ți-ai lăsat viața, ăla are grijă de ea. Și el face cum se pricepe. Și cum a învățat și în funcție de propriile lui planuri.

Eu cred că dacă îți lași viața în mâinile lui Dumnezeu, El are grijă de ea. Cum să-i ceri Bunuțului să aibă grijă de ceva ce nu e nici la tine nici la el, ceva la care singur ai renunțat? Eu i-am dat-o lui în grijă.

Iar de atunci, viața mea înflorește. Personal, profesional, fizic, emoțional, fiecare an e mai bun decât anteriorul, fiecare întâmplare e o lecție învățată, fiecare întâlnire are un rost. Atunci când îți lași viața în mâinile lui Dumnezeu nu mai trebuie să stai cu ochii pe nimeni. Când mergi pe mâna Lui, e de ajuns să privești în sus.

Dumnezeu ne iubește și dorește să-Și arate dragostea față de noi. El dorește să aibă o relație personală cu noi, relație care depășește în profunzime simpla noastră căutare de Dumnezeu în situațiile de urgență sau când avem nevoie de ceva.

Îmi amintesc când Dumnezeu a vorbit inimii mele spunându-mi că dacă L-aș căuta tot timpul cu aceeași ardoare ca în momentele mele de disperare, nu m-aș afla în astfel de momente atât de des. Adevărul e că noi chiar suntem disperați după Dumnezeu tot timpul, fie că ne dăm sau nu seama de acest lucru.

Am realizat că, atunci când Îl ai pe Dumnezeu, ai tot ce îți trebuie! Totul se rezumă la a învăța să cauți fața lui Dumnezeu – cine este El, prezența Sa – și nu doar mâna Lui, sau ceea ce poate face El pentru tine.

joi, 3 octombrie 2019

Când te doare sufletul plângi, suferă, ţine capul sus şi mergi mai departe!


Ar trebui să faci ce simţi fără să îţi pese de ceea ce vor crede ceilalţi.

Ar trebui să faci ce simţi fără să te temi că te vor judeca.

Ar trebui să fii tu însăţi în orice împrejurare fără să te întrebi dacă vei nemulţi pe cineva fiind astfel.

Ar trebui să fii tu însăţi indiferent dacă ţi se vor adresa reproşuri sau dacă alţii se vor aştepta să fii altcineva sau în vreun alt fel.

Vor fi momente în care te va durea sufletul şi nu doar aşa, cât să poţi spune în continuare că eşti bine şi să pretinzi că eşti bine doar pentru a nu stârni curiozităţi sau presupuneri de toate felurile.

Vor fi momente în care te va durea sufletul şi nu vei dori să faci altceva decât să plângi, să suferi în linişte, să petreci timp cu propriul tău sufletul şi să încerci să găseşti motivaţia de care ai nevoie pentru a continua, deşi nu găseşti motive să mai crezi în oameni, în sinceritatea lor sau a sentimentelor lor.

Dar, draga mea… Când te doare sufletul plângi, suferă, ţine capul sus şi mergi mai departe pentru că tu eşti puternică şi meriţi mai mult. Meriţi să fii fericită! Când te doare sufletul nu ţine cont de nimeni. Nu le răspunde la întrebări. Spune-le doar că e o perioadă a vieţii care va trece şi după care vor urma unele mai bune.

Nu eşti datoare cu explicaţii. Nu eşti datoare cu nimic. Când te doare sufletul permite-ţi câteva clipe de odihnă în care să rămâi singură şi să te deschizi faţă de tine însăţi.

Ai nevoie să te odihneşti după atâtea căzături şi lovituri pe care le-ai primit de la oameni, de la viaţă, de la încrederea aceea pe care ei nu au ezitat să o sfărâme.

Ai nevoie să te odihneşti pentru că ai nevoie să îţi aminteşti cât de puternică eşti, cât de mult meriţi de la viaţă şi că trebuie să lupţi pentru ceea ce meriţi.

Ai nevoie să îţi dai seama că tu trebuie să fii fericită!

miercuri, 2 octombrie 2019

Când emani lumină – îi deranjezi pe cei care trăiesc în întuneric


„Dacă râsul este contagios, haideți să facem o epidemie”.

Probabil de mai multe ori ați fost în situația când pur și simplu străluciți de fericire, doriți să împărtășiți acest sentiment cu întreaga lume și ca răspuns – primiți doar priviri răutăciose și dezaprobare. De ce lumina ta interioară este atât de deranjantă pentru oamenii care trăiesc în întuneric?

Într-adevăr, acest lucru se întâmplă mereu. În viața noastră există oameni care sunt literalmente plini de lumină și luminează tot ce este în jur, iar cei care „trăiesc în întuneric” îi lovesc cu toxicitatea lor. Cel mai uimitor lucru este că aceste „lămpi” toxice apar exact în momentul în care suntem fericiți și vrem să „îmbrățișăm întreaga lume” – să împărtășim bucuria tuturor. 

„Invidia este de o mie de ori mai rea decât foamea, deoarece este foamea spirituală” – Miguel de Unamuno, filosof spaniol.

Într-adevăr, prietenii adevărați sunt cei care nu numai că își pun umărul în momente dificile și te susțin, dar și împărtășesc bucuria și fericirea cu tine.

Lumina și întunericul fac parte din natura umană. Cineva în suflet e plin de lumină, cineva de întuneric, adică de invidie și mânie. Problema este că trebuie să comunicăm cu acești „purtători ai întunericului” și, din păcate, să le spunem că ne otrăvesc „lumina”.

Cert este că unii oameni trebuie să ia lumina de la tine pentru a se simți mai bine, căci în sufletul lor trăiește răul iar în vene le curge invidia.

Dar dacă o persoană nu este în măsură să ne împărtășească fericirea, atunci ce facem lângă el? Să stingi lumina este foarte ușor, dar oare o vei putea aprinde din nou?

Când inimile noastre sunt pline de bucurie, ne grăbim să împărtășim cu cei pe care îi cunoaștem bine. Fiecare o face în felul său. Cineva scrie o postare pe o rețea de socializare, cineva sună și spune cele mai noi știri, alții scriu poezie … Există o mulțime de moduri, dar esența este aceeași – vrem să împărtășim bucuria cu cineva.

Dar lumina noastră este întâmpinată de întunericul fără speranță. Întunericul invidiei și al răului. Și lumina începe să se estompeze … Ca și cum cineva îi taie aripile în zbor. Emotiile se estompează, bucuria dispare undeva …

Dacă acest lucru se repetă cu prietenul sau persoana iubită – este timpul să vă gândiți la ceea ce faceți de fapt împreună. Fericirea este cu adevărat contagioasă, dar numai pentru cei care strălucesc și din interior.

Pentru „oamenii întunericului” bucuria altcuiva provoacă disconfort și agresivitate. Doar nu credeți că totul este în voi! Nimic personal! Reacția lor nesănătoasă este asociată exclusiv cu complexele lor.

Lumina ta ar trebui să strălucească și să lumineze această lume cu bine și bucurie. Iar oamenii care trăiesc în întuneric nu ar trebui să te încurce. Îndepărtează-te cu îndrăzneală de ei și continuă să te bucuri de viață!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...