Pierdem atât de multă energie complet inutil încercând să explicăm sau să ne justificăm în fața oamenilor al căror singur scop este să critice, să găsească "nodul în papură", să spună ce nu este bine. Dorința lor este să te domine și să-și compenseze propriile lor sentimente de inferioritate prin devalorizarea ta.
Nu, nu-ți vrea nimeni "binele" când te critică, ci ceea ce-și dorește este să arate că el este mai bun sau mai deștept decât tine. Când critici pe cineva vrei ca persoana aceea să accepte viziunea ta asupra lucrurilor și vrei să-i arăți că felul în care gândește, vorbește sau acționează ea nu este suficient de bun. Pentru cine nu este suficient de bun? Pentru cel care critică, binențeles. Cât egoism și egocentrism sunt implicate în acțiunea de a critica...
Da, este ok să oferi feedback-uri constructive (adică spui ce nu crezi tu că este ok și cum anume se poate îmbunătăți ceva), însă doar atunci când îți sunt cerute.
Da, este în regulă să vorbeșți despre cum te afectează pe tine acțiunile sau comportamentele unei persoane, atunci când te privesc în mod direct. Dacă alege să le schimbe, este perfect, însă dacă nu dorește să facă nimic și pe tine te deranjează, este responsabilitatea ta să pleci, să ieși din situație.
Un om care trăiește conștient, respectându-se pe sine și pe cei din jurul său în același timp, nu-și permite să critice pe cineva doar pentru că nu se încadrează în viziunea lui îngustă despre viață.
Dacă nu-ți place de cineva, dacă simți nevoia să-l critici sau să te raportezi la el dintr-o postură de superioritate, înseamnă că mai ai de lucru cu tine. Ceilalți sunt ok așa cum sunt, însă tu ai o problemă cu a-i accepta. Trasează-ți limite și granițe clare de interacțiune cu cei cu care nu rezonezi și mergi pe calea ta.
Trăiește și permite-le și altora să trăiască așa cum cred de cuviință!
de Ursula Sandner
Nu, nu-ți vrea nimeni "binele" când te critică, ci ceea ce-și dorește este să arate că el este mai bun sau mai deștept decât tine. Când critici pe cineva vrei ca persoana aceea să accepte viziunea ta asupra lucrurilor și vrei să-i arăți că felul în care gândește, vorbește sau acționează ea nu este suficient de bun. Pentru cine nu este suficient de bun? Pentru cel care critică, binențeles. Cât egoism și egocentrism sunt implicate în acțiunea de a critica...
Da, este ok să oferi feedback-uri constructive (adică spui ce nu crezi tu că este ok și cum anume se poate îmbunătăți ceva), însă doar atunci când îți sunt cerute.
Da, este în regulă să vorbeșți despre cum te afectează pe tine acțiunile sau comportamentele unei persoane, atunci când te privesc în mod direct. Dacă alege să le schimbe, este perfect, însă dacă nu dorește să facă nimic și pe tine te deranjează, este responsabilitatea ta să pleci, să ieși din situație.
Un om care trăiește conștient, respectându-se pe sine și pe cei din jurul său în același timp, nu-și permite să critice pe cineva doar pentru că nu se încadrează în viziunea lui îngustă despre viață.
Dacă nu-ți place de cineva, dacă simți nevoia să-l critici sau să te raportezi la el dintr-o postură de superioritate, înseamnă că mai ai de lucru cu tine. Ceilalți sunt ok așa cum sunt, însă tu ai o problemă cu a-i accepta. Trasează-ți limite și granițe clare de interacțiune cu cei cu care nu rezonezi și mergi pe calea ta.
Trăiește și permite-le și altora să trăiască așa cum cred de cuviință!
de Ursula Sandner
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
*